Din ce zona a corpului slabesti prima data?

Daca te intrebi „Unde slabesti prima data?”, probabil ca vrei sa reduci din greutate intr-o anumita zona a corpului. Si femeile in special sunt cele mai curioase in aceasta privinta. Daca cauti aceasta intrebare online, cel mai probabil vei gasi afirmatii ca anumite exercitii, suplimente sau superalimente sunt solutia.

Imi pare rau sa-ti frang sperantele, dar asta este o iluzie. Pierderea de grasime este un proces simplu, dar nu perfect previzibil. Cu alte cuvinte, daca stii sa mananci si sa faci exercitii corect, vei arde grasime zi de zi. Totusi, nu exista etape clar definite ale pierderii de grasime care sa-ti permita sa prevezi exact de unde vei slabi prima data. De asemenea, nu poti influenta ordinea in care pierzi grasimea.

Cu alte cuvinte, cea mai buna metoda de a arde grasimea abdominala NU este sa faci mai multe abdomene; niciun numar de exercitii pentru coapse nu iti va da picioarele pe care ti le doresti; si niciun superaliment sau supliment nu va tonifia sau strange in mod magic o anumita parte a corpului. Din fericire, exista totusi niste tipare ale pierderii de grasime care iti pot indica modul si momentul in care vei slabi, acestea depinzand in principal de procentul de grasime corporala, sex si genetic.

In acest articol vei afla aceste tipare si etape, ca sa intelegi cum functioneaza cu adevarat pierderea de grasime.

Unde slabesc femeile prima data?

Brate & umeri

Majoritatea femeilor nu depoziteaza multa grasime pe brate si umeri, asa ca aceste zone sunt primele care se subtiaza. Pe masura ce procentul de grasime corporala scade, venele din antebrate devin mai vizibile, iar musculatura bratelor si umerilor capata definitie.

Spate

Femeile tind sa depoziteze putina grasime pe spate, mai ales in partea superioara. Astfel, pe masura ce devin mai slabe, omoplatii si muschii de pe langa coloana (erectorii spinali) devin mult mai vizibili.

In functie de cata grasime are de pierdut, o femeie poate ajunge sa vada toate marginile omoplatilor si o „vale” clar definita deasupra coloanei (in special in zona lombara).

Solduri & coapse

Zona soldurilor si coapselor este prima unde femeile acumuleaza grasime si unde stocheaza o parte disproportionata din grasimea totala. Pe masura ce slabesc, multe femei observa ca grasimea incapatanata persista aici si dispare abia cand ajung la un procent de 20% grasime corporala sau mai mic.

Vestea buna este ca soldurile si coapsele sunt deseori printre primele locuri unde femeile observa schimbari vizibile - pantalonii incep sa se potriveasca mai bine dupa doar cateva kilograme pierdute.

Unde slabesc barbatii prima data?

Brate & umeri

Barbatii depoziteaza putina grasime pe brate si umeri, asa ca acestea sunt primele zone care devin definite si vasculare. Pe masura ce slabesc, antebratele, bicepsii si tricepsii capata contur, iar separarea dintre umeri si brate devine vizibila.

Abdomen

Grasimea abdominala este capricioasa. Pe de o parte, este primul loc unde majoritatea barbatilor acumuleaza grasime si tot primul loc unde o pierd atunci cand slabesc („usor venit, usor plecat”). Pe de alta parte, pe masura ce ajung foarte slabi, la 10–15% grasime corporala, grasimea abdominala devine extrem de incapatanata.

Cand pierzi grasime de pe abdomen, stomacul devine mai plat din profil, apare conturul vag al abdomenului si pantalonii devin mai largi.

Picioare

Spre deosebire de femei, barbatii nu tind sa stocheze multa grasime pe picioare. Astfel, coapsele sunt printre primele zone care se subtiaza, iar separarea dintre cvadricepsi devine vizibila.

De ce este greu de pierdut grasimea „incapatanata”?

Pentru ca celulele de grasime din aceste zone sunt mai reticente in a elibera energia stocata. Mobilizarea grasimii se face prin substante numite catecolamine, care se leaga de receptorii celulelor adipoase si le „comanda” sa elibereze grasimea.

Exista doua tipuri de receptori: alfa si beta. Cei alfa blocheaza procesul, cei beta il faciliteaza.

Problema este ca zonele cu grasime incapatanata au multi receptori alfa. In plus, aceste depozite au si un flux sanguin mai slab - de aceea sunt mai reci la atingere - ceea ce face ca mai putine catecolamine sa ajunga acolo.

Vestea buna: in fata unui deficit caloric prelungit, toata grasimea cedeaza. Atata timp cat mananci si te antrenezi corect, grasimea incapatanata va disparea - doar ca va dura mai mult.

Ce influenteaza locul din care slabesti prima data?

Procentul de grasime corporala

Daca ai un exces mare (25%+ la barbati, 30%+ la femei), vei avea multa grasime viscerala (in jurul organelor precum ficatul si intestinele). Aceasta este asociata cu riscuri pentru sanatate, dar vestea buna e ca dispare prima atunci cand incepi sa slabesti.

Sexul

Barbatii pierd mai repede grasime din jurul taliei, femeile din solduri si coapsele superioare. In plus, barbatii tind sa piarda mai rapid grasime decat femeile si sa-si mentina mai usor masa musculara. Stiu, viata nu este corecta! 

Genetic

Influenteaza modul in care stochezi si pierzi grasime, dar nu este decisiv. Nu exista alimente, exercitii sau suplimente care sa „trimita” grasimea direct intr-o anumita zona. Singurul motiv pentru care depozitezi grasime este surplusul caloric.

Geneticul decide unde se acumuleaza mai repede si cum arata corpul tau, dar nu poate schimba faptul ca totul depinde de balanta energetica.

Poate dieta sau sportul sa vizeze grasimea dintr-o zona anume?

NU. Conceptul de „ardere localizata” este un mit. Exercitiile pentru un muschi determina arderea grasimii din intreg corpul, nu doar din acea zona.

Pierderea de grasime se face la nivel general: daca mananci mai putine calorii decat consumi, corpul va folosi toate depozitele de grasime pentru energie, unele zone scazand mai repede decat altele.

Referinte

1. Karastergiou, K., Smith, S. R., Greenberg, A. S., & Fried, S. K. (2012). Sex differences in human adipose tissues – the biology of pear shape. Biology of Sex Differences, 3(1), 13. https://doi.org/10.1186/2042-6410-3-13
2. Arner, Peter. “Catecholamine-Induced Lipolysis in Obesity.” International Journal of Obesity, vol. 23, no. S1, Feb. 1999, pp. S10–S13, https://doi.org/10.1038/sj.ijo.0800789.
3. Lefkowitz, R. J. (1979). Direct binding studies of adrenergic receptors: Biochemical, physiologic, and clinical implications. In Annals of Internal Medicine (Vol. 91, Issue 3, pp. 450–458). Ann Intern Med. https://doi.org/10.7326/0003-4819-91-3-450
4. Strosberg, A. D. (1993). Structure, function, and regulation of adrenergic receptors. In Protein Science (Vol. 2, Issue 8, pp. 1198–1209). Protein Sci. https://doi.org/10.1002/pro.5560020802
5. Manolopoulos, K. N., Karpe, F., & Frayn, K. N. (2012). Marked resistance of femoral adipose tissue blood flow and lipolysis to adrenaline in vivo. Diabetologia, 55(11), 3029–3037. https://doi.org/10.1007/s00125-012-2676-0
6. Bentham Science Publisher, B. S. P. (2012). Metabolic Obesity: The Paradox Between Visceral and Subcutaneous Fat. Current Diabetes Reviews, 2(4), 367–373. https://doi.org/10.2174/1573399810602040367
7. Benito, P. J., Cupeiro, R., Peinado, A. B., Rojo, M. A., & Maffulli, N. (2017). Influence of previous body mass index and sex on regional fat changes in a weight loss intervention. Physician and Sportsmedicine, 45(4), 450–457. https://doi.org/10.1080/00913847.2017.1380500
8. Christensen, P., Meinert Larsen, T., Westerterp-Plantenga, M., Macdonald, I., Martinez, J. A., Handjiev, S., Poppitt, S., Hansen, S., Ritz, C., Astrup, A., Pastor-Sanz, L., Sandø-Pedersen, F., Pietiläinen, K. H., Sundvall, J., Drummen, M., Taylor, M. A., Navas-Carretero, S., Handjieva-Darlenska, T., Brodie, S., … Raben, A. (2018). Men and women respond differently to rapid weight loss: Metabolic outcomes of a multi-centre intervention study after a low-energy diet in 2500 overweight, individuals with pre-diabetes (PREVIEW). Diabetes, Obesity and Metabolism, 20(12), 2840–2851. https://doi.org/10.1111/dom.13466
9. Vispute, Sachin S, et al. “The Effect of Abdominal Exercise on Abdominal Fat.” Journal of Strength and Conditioning Research, vol. 25, no. 9, Sept. 2011, pp. 2559–2564, journals.lww.com/nsca-jscr/Pages/articleviewer.aspx?year=2011&issue=09000&article=00027&type=Fulltext, https://doi.org/10.1519/jsc.0b013e3181fb4a46.
10. Millan, M. J., Newman-Tancredi, A., Audinot, V., Cussac, D., Lejeune, F., Nicolas, J. P., Cogé, F., Galizzi, J. P., Boutin, J. A., Rivet, J. M., Dekeyne, A., & Gobert, A. (2000). Agonist and antagonist actions of yohimbine as compared to fluparoxan at α2-adrenergic receptors (AR)s, serotonin (5-HT)(1A), 5-HT(1B), 5-HT(1D) and dopamine D2 and D3 receptors. Significance for the modulation of frontocortical monoaminergic transmission and depressive states. Synapse, 35(2), 79–95. https://doi.org/10.1002/(SICI)1098-2396(200002)35:2<79::AID-SYN1>3.0.CO;2-X
11. Stallknecht, Bente, et al. “Are Blood Flow and Lipolysis in Subcutaneous Adipose Tissue Influenced by Contractions in Adjacent Muscles in Humans?” American Journal of Physiology-Endocrinology and Metabolism, vol. 292, no. 2, Feb. 2007, pp. E394–E399, https://doi.org/10.1152/ajpendo.00215.2006.
12. Fatouros, I. G., Chatzinikolaou, A., Tournis, S., Nikolaidis, M. G., Jamurtas, A. Z., Douroudos, I. I., Papassotiriou, I., Thomakos, P. M., Taxildaris, K., Mastorakos, G., & Mitrakou, A. (2009). Intensity of resistance exercise determines adipokine and resting energy expenditure responses in overweight elderly individuals. Diabetes Care, 32(12), 2161–2167. https://doi.org/10.2337/dc08-1994
13. Farinatti, P. T. V., & Castinheiras Net, A. G. (2011). The effect of between-set rest intervals on the oxygen uptake during and after resistance exercise sessions performed with large-and small-muscle mass. Journal of Strength and Conditioning Research, 25(11), 3181–3190. https://doi.org/10.1519/JSC.0b013e318212e415
14. Astrup, A., Toubro, S., Cannon, S., Hein, P., Breum, L., & Madsen, J. (1990). Caffeine: A double-blind, placebo-controlled study of its thermogenic, metabolic, and cardiovascular effects in healthy volunteers. American Journal of Clinical Nutrition, 51(5), 759–767. https://doi.org/10.1093/ajcn/51.5.759
15. Astorino, T. A., Rohmann, R. L., & Firth, K. (2008). Effect of caffeine ingestion on one-repetition maximum muscular strength. European Journal of Applied Physiology, 102(2), 127–132. https://doi.org/10.1007/s00421-007-0557-x
16. Beck, T. W., Housh, T. J., Schmidt, R. J., Johnson, G. O., Housh, D. J., Coburn, J. W., & Malek, M. H. (2006). The acute effects of a caffeine-containing supplement on strength, muscular endurance, and anaerobic capabilities. Journal of Strength and Conditioning Research, 20(3), 506–510. https://doi.org/10.1519/18285.1
17. Ostojic, Sergej M. “Yohimbine: The Effects on Body Composition and Exercise Performance in Soccer Players.” Research in Sports Medicine, vol. 14, no. 4, Dec. 2006, pp. 289–299, https://doi.org/10.1080/15438620600987106.
18. Mark, Millan, et al. Agonist and Antagonist Actions of Yohimbine as Compared to Fluparoxan at ?2-Adrenergic Receptors (AR)S, Serotonin (5-HT)1A, 5-HT1B, 5-HT1D and Dopamine D2 and D3 Receptors. Significance for the Modulation of Frontocortical Monoaminergic Transmission and Depressive States. Vol. 35, no. 2, 1 Feb. 2000, pp. 79–95, https://doi.org/10.1002/(sici)1098-2396(200002)35:2%3C79::aid-syn1%3E3.0.co;2-x.
19. Merritt, Edward K. “Why Is It so Hard to Lose Fat? Because It Has to Get out through Your Nose! An Exercise Physiology Laboratory on Oxygen Consumption, Metabolism, and Weight Loss.” Advances in Physiology Education, vol. 45, no. 3, 1 Sept. 2021, pp. 599–606, https://doi.org/10.1152/advan.00006.2021. Accessed 20 Sept. 2021.