Mai tii minte perechea aia preferata de tenesi pe care ai purtat-o pana a explodat la propriu in picioarele tale? Mai tii minte sireturile? Ca in timp au inceput sa se desfaca la capete si sa se desire? Capatul lor de plastic (numit eghilet) s-a degradat in timp, ceea ce te-a lasat cu o pereche de sireturi desirate si greu de trecut prin ochiurile tenesilor.
Daca stii despre ce vorbesc, sau macar iti poti imagina scenariul de mai sus, esti pe cale sa intelegi ce se intampla cu cromozomii nostri pe masura ce imbatranim.
La capatul fiecarui brat de cromozom se afla o structura speciala numita telomer, compusa dintr-o secventa specifica de nucleotide. In efect este un fel de eghilet al cromozomului, si de fiecare data cand o celula se divizeaza, se scurteaza.
Daca acesti telomeri devin prea scurti, pot sa se desfaca. Este echivalentul biologic al sireturilor desirate.
Dar asemanarile dintre sireturi si cromozomi se opresc aici. Sireturile deteriorate care iti dau un aspect neingrijit pot fi schimbate. Un cromozom "desirat" duce la sanatate proasta si afecteaza durata de viata, si nu poate fi inlocuit!
Telomerii scurtati care au dus la degradarea cromozomilor dau nastere unui fenomen numit senescenta replicativa, care blocheaza viitoarele divizuni celulare. Apare instabilitatea genetica, cu potentiale consecinte grave precum cancer, imbatranire celulara sau apoptoza (autodistrugerea celulelor).
Un animal care trece prin asta in mai multe organe sau sisteme din corp se numeste in termeni simplii, muribund!
Consecintele mai putin severe duc la disfunctii metabolice si mitocondriale, gluconeogeneza proasta si cresterea radicalilor liberi in corp.
Datorita importantei lor, se studiaza intens cum se pot lungi telomerii, sau macar cum se poate preveni scurtarea lor. Surprinzator, poate exista o cale foarte simpla pentru a face asta. Tot ce trebuie sa faci este sa mananci zilnic o mana de fistic.
Puterea fisticului
Fisitcul, dintre toate nuciferele, pare a fi mai special. Este inclus pe lista celor mai puternice alimente antioxidante. Contine acizi grasi mononesaturati, vitamina E, beta-caroten, resveratrol, luteina, zeaxantina, eleniu, flavonoide si alti polinfenoli. Dintre toate nucile, are cel mai mare continut de fitosteroli. este plin de potasiu si fibre alimentare, si 100 g de fistic contine 21,4 grame de proteine.
Probabil toate aceste caracteristici i-au determinat pe cercetatorii spanioli sa studieze efectele fisticului asupra lungimii telomerilor si alte efecte legate de imbatranire.
S-a observat ca cei care consuma fistic in mod regulat au niveluri mai mari ale unei enzime care intretine telomerii, numita telomeraza. S-a observat si o corelatie inversa intre telomeraza si nivelurile plasmatice de glucoza, ceea ce sugereaza ca fisticul poate avea si proprietati benefice pentru metabolismul glucozei.
Fisiticul este plin de antioxidanti, resveratrol si carotinoide, substante asociate cu sanatatea telomerilor. Luati separat, acesti nutrienti necesita doze foarte mari. Dar probabil ca raportul lor in fistic actioneaza sinergetic si pot asigura sanatate telomerilor. Este doar o ipoteza, nu se stie exact de ce are fisticul aceste proprietati, asa ca este nevoie de mai multe studii pentru a se determina mecanismul exact de actiune.
Ce fel de fistic sa mananci si cat
Mananca o mana de fistic zilnic. In mod ciudat, studiul spaniol nu mentiona daca era vorba de fistic crud sau prajit. Dar un alt studiu a comparat alcatuirea de nutrienti dintre fisticul crud si cel prajit, si a descoperit ca prajirea reduce semnificativ aportul de antioxidanti. Plus, cel prajit contine si sare, vitamina C (ca si conservant) si poate avea si aditivi.
Clar, ar trebui sa consumi fistic crud! Se gaseste ceva mai greu, multi preferand pe cel prajit, dar pe la magazinele naturiste ar trebui sa se gaseasca.
Referinte
- Silvia Canudas, et al. “Pistachio consumption modulates DNA oxidation and genes related to telomere maintenance: a crossover randomized clinical trial,” Am J Clin Nutr 2019:109:1738-1745.
- Sara Goudarzi, et al. “Influence of Different Roasting Conditions in the Phenolic Compounds and Antioxidant Capability of the Pistachio Nuts.” J Pharm Sci & Res Vol. 9(6), 2017. 991-993.